Știrescu

Pentru că suntem la început de 2026, m-am gândit să deschid o retrospectivă a știrilor interesante din 2025, care să se întindă pe mai multe articole. În dicționar, cuvântul știre are sensul de informație sau noutate, iar cuvântul retrospectiv este definit ca ceva care privește în urmă sau care se referă la trecut. Conform dicționarului, cele două cuvinte sunt incompatibile. Ce rost are să scrii retrospective despre știrile din anul trecut, când știrile sunt informații fierbinți, de ultimă oră? De fapt, un corolar felului în care se face presă este că de obicei o știre devine foarte repede învechită, perimată, depășită, irelevantă. Uneori ea are valabilitate doar câteva zile sau chiar câteva ore. Într-o lume axată pe goana după nou, a publica știri de anul trecut pare un demers nu doar bizar, ci chiar lipsit de orice temei. În articolele viitoare în care voi face retrospectiva anului 2025 vreau să prezint (poate chiar mai succint, ca o perspectivă de sinteză sau concluzie) știri inedit...

În ultimele zile, un plan american de pace destinat să pună capăt războiului din Ucraina a devenit centrul unei dezbateri internaționale intense. Planul, cunoscut publicului ca propunerea de 28 de puncte , a fost elaborat de administrația Trump și solicită Kievului concesii semnificative. Iată o prezentare a modului în care a apărut acest plan, a punctelor sale cheie și a perspectivele lui viitoare. Originea și stadiul planului Planul de pace este rezultatul discuțiilor bilaterale dintre Statele Unite și Rusia, fiind condus de emisarul special al președintelui Donald Trump, Steve Witkoff, și omologul său rus, Kirill Dmitriev . Spre deosebire de eforturile diplomatice anterioare, acest plan a fost conceput fără aportul direct al Ucrainei sau al aliaților săi europeni în faza inițială de elaborare . Stadiul actual : Propunerea este încă în faza de proiect și este supusă negocierilor . Deși președintele Trump a oferit inițial Ucrainei un termen scurt pentru a o accepta, el a afirmat ul...

Redau mai jos o postare de Facebook a lui Varujan Vosganian, din data de 3 octombrie 2017, pe tema auto-consumului, intitulată Punguța cu doi bani : Punguța cu doi bani... Fiecare ou mâncat de la găina din curte „văduvește” bugetul de cincizeci de bani ! 🙂 Să presupunem că folosim, în demonstrația noastră, două găini ouătoare. Una dintre ele aparține unei ferme, cealaltă unui coteț. Oul fermierului va lua calea pieței și va fi vândut, în medie, cu 1 leu (pentru ouăle ecologice ceva mai mult, pentru celelalte ceva mai puțin). Oul gospodarului va trece direct din coteț în tigaie. Oul vândut va aduce bugetului TVA, impozit pe profit și pe dividende, impozit pe salarii și contribuții la asigurările sociale. La asta se adaugă faptul că, la rândul lor, salariile și profiturile obținute din producția fermierului, din prestațiile angrosistului și din serviciile supermarketurilor reintră în circuit și generează iarăși impozite și taxe. În schimb, oul din coteț, în drumul său spre tigaie, nu p...

Deci, TikTok a zis „hai să ne punem și noi un birou în România, că prea s-a făcut gălăgie!”. Și nu-i de mirare, având în vedere cât de mult a fost în centrul atenției platforma asta în timpul alegerilor prezidențiale. Campania a fost plină de controverse, cu acuzații că TikTok ar fi influențat opiniile alegătorilor, mai ales prin conținutul viral care circulă mai ceva ca o gripă iarna. De la clipuri amuzante cu politicieni la trenduri care par să ascundă mesaje subtile, platforma a fost un adevărat ring de dans pentru dezbateri. Unii zic că e doar o aplicație de distracție, alții că e unealtă de manipulare. Cert e că TikTok a simțit nevoia să fie mai aproape de „pulsul” românesc și să arate că vrea să joace corect. Ce înseamnă, de fapt, că TikTok își pune cortul la noi? Păi, un birou local poate să însemne mai multe lucruri. În primul rând, e un semn că platforma ia în serios piața din România. Nu mai e doar o aplicație pe care o folosesc adolescenții să facă dansuri sau să posteze mem...

Vicepreședintele american și numărul doi în lume, J. D. Vance, a ținut vineri, 14 februarie 2025, o scurtă cuvântare de 20 de minute la Conferința de securitate de la Munchen. În această cuvântare a făcut și câteva referiri la țara noastră, România, și la anularea alegerilor din decembrie 2024. Redau mai jos pentru cititori transcrierea completă a discursului vicepreședintelui american, tradusă în limba română. Bine, vă mulțumesc și mulțumesc tuturor delegaților, personalităților marcante și profesioniștilor din media prezenți. Și un mare mulțumesc, în mod special, gazdelor Conferinței de Securitate de la Munchen pentru că au reușit să organizeze un eveniment atât de incredibil. Desigur, suntem încântați să fim aici. Ne face plăcere să fim aici. Și, știți, unul dintre lucrurile despre care am vrut să vorbesc astăzi îl constituie, desigur, valorile noastre comune. Și, știți, este minunat să revin în Germania. Așa cum ați auzit mai devreme, am fost aici anul trecut în calitate de senator...

Astăzi, 12 februarie 2025, Klaus Iohannis și-a dat demisia din funcția de președinte al României, după cum a promis în discursul de acum două zile: Iată mai jos transcrierea acestui discurs: Bună ziua. Astăzi, în Parlamentul României, s-a pus în mișcare procedura de suspendare a președintelui. Este un demers inutil, pentru că oricum peste puține luni plec din funcție, după alegerea noului președinte; este un demers nefondat, pentru că niciodată - repet: niciodată n-am încălcat Constituția, și este un demers păgubos, pentru că de aici toată lumea pierde, nimeni nu câștigă. Peste puține zile în Parlamentul României se va vota suspendarea mea și România va intra în criză. România va intra în criză pentru că se declanșează referendumul de demitere a președintelui. Acest întreg demers va avea efecte în plan intern și va avea efecte din păcate și în plan extern. În plan intern, referendumul va fi unul eminamente negativ. Societatea va fi divizată: unii vor fi de acord, alții nu vor fi de aco...