În ultimele zile, Franța, Italia și Spania au fost zguduite de proteste foarte violente, care au degenerat în spargeri, furturi, incendieri de bunuri și proprietăți (mașini, magazine) etc., la o scară nemaivăzută. Știți ce mai au în comun aceste țări? În toate trei vor fi alegeri anul viitor.
Ieri, 22 octombrie, avocata Elena Radu a publicat pe Facebook o scurtă înregistrare a unei declarații făcută de premierul Italiei, Giorgia Meloni, pe care a comentat-o în felul următor (am înlocuit CAPS LOCK cu bold):
Pentru cei care susțineau și aplaudau protestele violente din Europa.
Să luăm de exemplu Italia: la ce le-a folosit?
La nimic.
De fapt, au fost folosite în contra cetățenilor.
Vă întrebați cum de au permis autoritățile să existe atâta violență?
Simplu, pentru că le trebuia pretextul să introducă noi restricții, măsuri și infracțiuni.
Și uite așa cum aplaudă toți cetățenii restrângerile noi de drepturi (pentru că s-a creat mediul favorabil să le fie teamă pentru viața lor și securitatea proprietății lor):
- legiferarea identificării biometrice și cu inteligența artificială;
- introducerea unei noi infracțiuni: participarea la o manifestație violentă: dacă în timpul unei protest te alături unui grup de 5 sau mai multe persoane care sunt violente, riști până la 5 ani închisoare și amendă de până la 20.000 euro. Dacă ai fața acoperită, rănești pe cineva sau distrugi în grup, pedeapsa crește;
- părinții plătesc pentru daunele produse de minori;
- daunele produse unei instituții publice: prefectul trimite somația de plată; dacă bunul este privat: judecătorul dă o ordonanță de plată care este executorie și pot să execute orice bun. N-ai decât să contești, dar contestarea nu suspendă executarea;
- răspundere penală la minori: de la 14 ani, se prezumă că are discernământ, n-ai decât să faci proba contrară (că nu avea);
- arest preventiv la minori;
- 500 militari bagați să păstreze ordinea în Milano.
A câștigat ceva poporul italian cu protestele violente?
Nu. I s-au luat multe pe fondul emoției sociale create.
Uitați-vă la Meloni cum se folosește de emoția socială creată pe fondul haosului care a fost pe care ei l-au permis, ca să se folosească de el.
V-am spus mereu: „Nu proteste violente, pentru că îi veți ajuta să impună ce vor!”
Fiți mulți la protest, dar fără violență.
Numărul poate să facă diferența. Nu violența!
Violența va fi provocată chiar de ei și vor permite să se extindă, ca să creeze teama, emoția socială și pe fondul lor să poată să impună orice noi măsuri vor și să restrângă orice drepturi și libertăți.
Nu vă lăsați instigați la proteste: nici de alți protestatari, nici de jandarmi!
Nu deveniți violenți la proteste, dacă vedeți că alții sunt violenți!
Lăsați jandarmii să îi extragă din mulțime pe cei care sunt violenți la proteste! (Dacă nu o faceți și le luați apărarea, nu faceți decât să extindeți violența)!
Fiți mai deștepți decât ei!
O mare mulțime tăcută poate să aibă un impact mai mare decât o mulțime mică violentă!
Redau mai jos și clipul video cu Giorgia Meloni, dar direct de pe YouTube. Dacă doriți subtitrarea Elenei Radu, intrați pe linkul anterior.
Urmărind clipul am observat că Meloni gesticulează cu mâinile și are unele mișcări de exemplu cu degetul mare și cu cel arătător, care ar putea trăda o lipsă de sinceritate și purtarea unei măști.
Cu 4 zile înaintea Eleni Radu, la 18 octombrie, jurnalistul Mirel Curea scria pe Facebook următoarele rânduri despre protestele din Franța:
Niște băieți pricepuți au lăsat ca violențele din Franța, jafurile și distrugerile grave, să escaladeze, după care urmează să se instituie, cel mai probabil în cursul zilei de astăzi, starea de urgență.
Se aplică strategia „Îi luăm, după ce vede lumea de ce sunt în stare.”
Altfel, cum puteau înțelege francezii în ce hal și-au bătut joc de minunata lor țara? Cineva le-a arătat practic.
Se va vedea rapid virajul în percepție.
Ceva mai jos, același Mirel Curea răspundea la un comentariu:
Nu știți care este nivelul de pregătire al poliției și jandarmeriei franceze. Și nici pe cel al informativelor acestor instituții. Dau lecții la nivel mondial.
În evenimentele astea, s-au atins mai multe scopuri. Printre ele, identificarea vectorilor ostili statului și dezlipirea lor de orice posibilă simpatie populară. 1500 de prăvălii distruse și jefuite, o cifră care spune totul.
Personal sunt circumspect cu privire la orice manifestație care include violențe. În primul rând, nu cred că violența poate vreodată să constituie o soluție. În al doilea rând, dincolo de latura etică și morală, violențele sunt cel mai ușor de politizat și instrumentat în direcția dorită.
Este evident că în ultimii ani lucrurile s-au degradat în Europa. Dar nu cred că suntem în situația proverbului care spune că oamenilor le-a ajuns cuțitul la os. Și, dacă în perioada pandemiei, de frica unui virus cu o rată de mortalitate mică, cetățenii au acceptat să li se restricționeze sever cele mai elementare drepturi și libertăți, cât de multe credeți că vor accepta acum, când sunt puși în fața perspectivei ca un migrant sau un extremist să le dea în cap, să le violeze mamele, soțiile sau fiicele, să le fure totul din magazin și să le incendieze casa? Răspunsul este că probabil vor accepta aproape orice.
Gândiți-vă de exemplu la accelerarea pașilor către „dictatura digitală”, cum o numesc unii, în care ești monitorizat tot timpul: o parte din măsurile luate de Giorgia Meloni sunt în direcția asta. Sau, gândiți-vă că pe viitor, după implementarea unor măsuri ca cele prezentate mai sus, autorităților le va fi mult mai ușor să înăbușe niște proteste legitime, introducând agitatori între protestatarii pașnici și apoi extrăgându-i pe indezirabili și băgându-i la închisoare. Și toate acestea în aplauzele sau cu acordul populației.
Ipotezele de mai sus, deși nu se pot proba și rămân speculative, sunt suficiente ca să-ți dea fiori pe șira spinării.
Comentarii
Trimiteți un comentariu